Grecia va relua miercuri negocierile tensionate cu creditorii privaţi, încercând să depăşească blocajul la care s-a ajuns vineri şi să evite intrarea în default (incapacitate de plată).

Grupul de lobby Institute of International Finance (IIF), care reprezintă deţinătorii privaţi de obligaţiuni ale statului elen, în principal bănci şi companii de asigurări, şi-a trimis reprezentanţii la Atena, discuţiile cu guvernul elen urmând să fie reluate miercuri.

Negocierile au fost suspendate vineri, din cauza neînţelegerilor dintre cele două părţi privind dobânda care va fi oferită de Grecia pentru obligaţiunile cu maturitatea pe termen lung oferite în schimbul datoriilor care vor ajunge la scadenţă în următorii ani. De asemenea, negociatorii nu au reuşit încă să convingă suficienţi creditori privaţi să accepte participarea voluntară la plan.

Premierul elen Lucas Papademos a declarat pentru New York Times că, dacă guvernul nu va reuşi să ajungă la o înţelegere cu creditorii, este pregătit un proiect de lege care ar forţa creditorii să accepte pierderi pe o parte din valoarea obligaţiounilor deţinute.

Papademos a arătat că, dacă Grecia nu va obţine de la investitori angajamente privind participarea în proporţie de 100% a deţinătorilor de obligaţiuni, autorităţile vor adopta o lege care îi va obliga pe toţi creditorii să accepte pierderi.

"Este ceva ce trebuie luat în calcul în privinţa aşteptărilor privind gradul de participare care va fi obţinut. Nu poate fi exclus, din moment ce totul depinde de acest procent", a afirmat oficialul, notând că totuşi se aşteaptă ca discuţiile să se încheie cu succes.

Planul convenit anul trecut de UE, Grecia, FMI şi reperzentanţii grupului de lobby prevede reducerea datoriilor statului elen către investitorii privaţi cu 100 miliarde euro, de la nivelul actual de aproxiamtiv 360 miliarde euro.

Guvernul elen are de răscumpărat la sfârşitul lunii martie obligaţiuni de 14,5 miliarde euro, scadenţă pe care nu o va putea respecta fără ajutor extern. Banii de la FMI şi guvernele din zona euro depind însă de rezultatul negocierilor dintre Atena şi creditorii privaţi.

Deznodământul ar putea fi determinat de fondurilede hedging care deţin obligaţiuni elene cu scadenţa în martie.

Guvernul elen vrea să ofere în schimbul obligaţiunilor care ajung la maturitate pe termen scurt şi în următorii ani titluri pe termen lung, cu dobânzi reduse, şi o mică sumă cash plătibilă pe loc. Însă multe fonduri de hedging din Londra şi New York, care au profitat de criza financiară din Grecia şi au cumpărat obligaţiuni elene la 40% din valoarea nominală, vor să facă profit pe investiţie şi refuză să accepte voluntar pierderi.

Creditorii ar renunţa astfel voluntar la cel puţin 50% din rambursările aşteptate, însă dobânzile foarte mici propuse de Grecia pentru noile obligaţiuni ar urca pierderile dincolo de acest nivel.

Managerul unui fond de hedging din SUA a declarat pentru Bloomberg că Grecia se apropie de un acord cu reprezentanţii creditorilor privaţi prin care aceştia ar primi cash şi titluri echivalente cu 32% din valoarea nominală a obligaţiunilor deţinute.